Parlamentul României analizează un proiect de lege care ar modifica fundamental accesul tinerilor la jocurile de noroc, ridicând vârsta legală de la 18 la 21 de ani. Inițiativa face parte dintr-un val de aproximativ 20 de propuneri legislative care vizează reforma sectorului jocurilor de noroc în România, depuse în ultimele luni de mai mulți parlamentari cu orientări politice diferite.
Motivele Propunerii
Susținătorii creșterii vârstei de joc invocă datele privind prevalența jocului problematic în rândul tinerilor adulți din România. Studiile arată că persoanele cu vârste între 18 și 21 de ani sunt printre cele mai vulnerabile la dezvoltarea comportamentelor adictive legate de jocuri, în parte din cauza maturității neurologice incomplete în ceea ce privește gestionarea riscului și a impulsivității.
Propunerea se inspiră din modelul unor state europene mai restrictive, unde vârsta minimă pentru anumite forme de joc este deja 21 de ani.
Argumentele Contra
Oponenții măsurii subliniază că la 18 ani cetățenii români pot vota, conduce și servi în armată — o inconsistență logică ar fi să li se interzică accesul la jocuri de noroc reglementate. Există și argumentul practic: o vârstă mai mare în sectorul legal ar putea împinge tinerii jucători spre platforme ilegale, fără nicio protecție.
Operatorii licențiați din România s-au opus public propunerii, argumentând că ar reduce semnificativ piața adresabilă și ar favoriza operatorii offshore care nu verifică rigoarea vârstei.
Stadiul Actual al Dezbaterilor
Propunerea se află încă în faza de dezbatere parlamentară și nu a obținut un consens suficient pentru a avansa rapid. Președintele ONJN a declarat că sprijină o reformă cuprinzătoare a legislației, pe care a descris-o ca "depășită din punct de vedere moral", dar nu a luat o poziție publică specifică față de propunerea de ridicare a vârstei.
